Corina Țifrea, heptatlonista de „bronz” a Brașovului la Universiada de la București

Corina Țifrea
Apreciază acest articol

Corina Țifrea. 16 recorduri ale României, un record balcanic, medalii naționale și internaționale cu duiumul, plus alte rezultate importante – toate acestea o așează pe Corina Țifrea în rândul din față, al premianților atletismului brașovean din toate timpurile.

Sportivă de mare valoare și antrenor de atletism (la Clubul Sportiv Steagu Roșu Brașov, 1981-1989), profesor de educație fizică și sport, autor de cărți (13 de lucrări, peste 250 de articole în reviste de specialitate, comunicări științifice naționale și internaționale) și comentator (expert în atletism, la Eurosport).

Sunt coordonatele după care Corina Țifrea, în prezent profesor universitar la UNEFS București (din 1989), și-a bucurat și muncit, deopotrivă, cei 62 și ceva de ani ai vieții. Are un CV cu adevărat impresionant, din toate punctele de vedere. Oricând, poate să fie erou principal de film sau într-o carte autobiografică.

A căutat cartea, dar a dat peste atletism

S-a născut la Araci, în județul Covasna, pe 11 februarie. După clasa a 4-a, a lăsat în urmă localitatea natală și a venit la Brașov, unde a dat admitere și a intrat la Liceul Nr. 2 cu program de educație fizică și sport de la Poarta Schei (Liceul cu Program Sportiv de azi). Unitatea s-a mutat de nici doi ani în altă locație, în Uzina 2.

Alături de prima antrenoare, de la LPS Brașov: Oprina Stroe. (foto: Arhiva personală Corina Țifrea)

„A fost concurență, eram mai mulți pe un loc, dar am intrat prima. Am plecat de la Araci pentru că doream să învăț mai mult, acolo fiind premiantă patru ani. Aici, la Brașov, a trebuit să mă acomodez, fapt pentru care în clasa a 5-a am luat doar mențiune. Stăteam la internatul liceului și am avut-o ca antrenoare în toată perioada de liceu pe doamna profesoară Stroe-Oprina, plecată dintre noi recent, în 2016.

În acele timpuri, eram colegă cu Georgeta Nazarie, Carmen Golgot și Doina Lascu”, povestește cea care după Jocurile Universitare de la București (1981) a fost declarată cel mai bun sportiv al Brașovului!

Corina Țifrea – sportivul Brașovului, în 1981!

Aceasta pentru că la Universiada de pe Stadionul „23 August” a câștigat medalia de bronz în proba de heptatlon. 2.912 atleţi din 86 țări au participat atunci la grandiosul eveniment din capitala României, după care Corina Țifrea s-a ales și cu titlul de „Maestru al Sportului la Atletism”. „Am aflat că sunt «Sportivul anului» la Brașov de la o cunoștință, care urca în Poiana Brașov și care mi-a relatat că eram pe panoul de la Rectorat, din Livada Poștei, cu poză. Premii? Bani? Nici măcar o strângere de mână”, punctează.

„Generația de aur” din atletismul românesc

„Atunci, la Universiadă, am fost impresionată când am fost premiată, pe podium, de doamna Lia Manoliu, unul dintre modelele mele în sport, alături de mari atlete ca Iolanda Balaș și Viorica Viscopoleanu, ambele campioane olimpice”, adaugă.


Jocurile Mondial Universitare, Bucuresti 1981, Stadionul 23 August. (foto: Arhiva personală Corina Țifrea)

În perioada anilor 1976-1984, a fost componentă a lotului olimpic de atletism al României, împreună cu nume grele ale atletismului nostru: Doina Melinte, Maricica Puică, Paula Ivan, Liliana Năstase, Mihaela Loghin, Anișoara Cușmir, Vali Ionescu etc.

Vremuri frumoase ale atletismului românesc, cu multe rezultate (unele de răsunet) și amintiri plăcute, însă și marcate de alte nostalgii, mai puțin fericite ale vremurilor de atunci.

Din gara de la Ruse, la recepția de la Viena

Tot Corina Țifrea își amintește: „Eram junioară în 1976, când am plecat cu trenul la Kavala, în Grecia, la Balcaniadă. La Ruse, vagonul cu delegația a rămas vreo 12 ore, fiind dus la depou. Împreună cu o colegă, am coborât în maieu și șlapi și am mers la toaletă. Când ne-am întors, șoc: trenul cu vagonul nostru dispăruse! Iar noi – fără acte, fără bani și fără permisul antrenorilor să ne dăm jos din tren! Am supraviețuit 12 ore, până când vagonul a fost adus de la depou, cu banii de pe un ceas, pe care l-am vândut, să ne luăm mâncare. Am avut mari emoții cum vor reacționa șefii delegației. Am avut noroc, s-au comportat civilizat și nu am fost pedepsite”.

Un alt episod: „Altădată, în 1979, cu o colegă, am concurat la Viena, într-o competiție de heptatlon. Cazate la un hotel de cinci stele, mare ne-a fost bucuria când am găsit frigiderul din cameră plin cu dulciuri, fructe și sucuri. Pe care, bineînțeles, le-am consumat în cele patru zile cât am stat acolo. Iar la plecare – surpriză! Am lăsat toată diurna la recepție!”.

Atunci nu conta doar baremul

Cu regret, dezvăluie cum conjunctura a făcut-o să piardă participarea la ediția de la Moscova (fostul URSS) a Jocurilor Olimpice: „În 1980, deși mi-am făcut baremul sportiv să merg la Moscova, nu am fost inclusă în lot, deoarece criteriile noastre din România erau foarte stricte: trebuia să fim în primii 12 la nivel mondial, pentru a ni se da voie să participăm mai departe, la Jocurile Olimpice! Consider că era o exagerare, de pe urma căreia foarte mulți sportivi au fost privați să trăiască satisfacția supremă a prezenței la Olimpiadă, visul oricărui sportiv. Astăzi, acest criteriu a dispărut, contează doar baremul, alte vremuri… ”.

Comparație între atletismul de ieri și cel de azi

Încadrată de Prof. univ. Dumitru Alexandrescu și Ion Buligă, recordmenul României și azi la decatlon (1984). (foto: Arhiva personală Corina Țifrea)

În perioada consacrării ca sportivă, Corina Țifrea l-a avut ca antrenor pe prof. univ. Dumitru Alexandrescu. Acum, când discuția se apropie de finalul carierei sportive, fata plecată odată de la Araci, acum o doamnă aflată la deplina maturitate, își trage concluziile ca om împlinit, ca specialist și, bineînțeles, ca și cadru didactic, vigilent și realist, în egală măsură:

„Dintre toate performanțele, nu știu care-mi este mai aproape de suflet. Fiecare are povestea ei, dar pot să afirm că cel mai greu este să te menții acolo sus, în top, prin muncă enormă și antrenamente, care au fost tot timpul grele.

Când eu am făcut performanță, mai ales în proba pe care am practicat-o, pentatlon, și apoi din 1980 la heptatlon, pregătirea era foarte complexă, deoarece fiind șapte probe de sărituri, alergări și aruncări, trebuiau alocate multe ore tehnicii, dezvoltării calităților motrice, parametrilor de volum și de intensitate ridicați, însă și tacticii, în vederea obținerii celor mai bune rezultate la fiecare probă, în același concurs.

În timp, metodica de pregătire nu s-a schimbat semnificativ. Ceea ce a avut însă o dinamică extraordinară în pregătirea sportivilor a fost tehnologia/ logistica – pe de o parte, respectiv aparatura de evaluare a efortului de antrenament și competiție din toate punctele de vedere, metodele de refacere și recuperare după efort fizic, precum și beneficiile materiale obținute în urma medaliilor la marile întreceri – pe de altă parte.

De asemenea, numărul concursurilor a crescut semnificativ, condițiile de pregătire de asemenea, ca și premiile în bani, pensii viagere… Și cu toate acestea, pe an ce trece, sunt tot mai puțini copii și tineri doritori să practice sportul de mare performanță, care înseamnă multă disciplină, muncă și sacrificii.

Trăgând linie, sportul și oamenii care m-au pregătit, pe care i-am întâlnit de-a lungul timpului, m-au ajutat să-mi definesc personalitatea, cariera sportivă (maestru al sportului și antrenor emerit), și didactică (profesor universitar, conducător de doctorat) și de aceea consider că, la rândul meu, trebuie să dăruiesc și să împărtășesc din experiența mea în domeniul care m-a format și nu numai!”.

Ella Kovacs și ceilalți campioni ai Corinei Țifrea

Împreună cu Ella Kovacs, la Jocurile Balcanice de la Atena, 1994. (foto: Arhiva personală Corina Țifrea)

Vorbind despre antrenorul sau, cum preferați, antrenoarea Corina Țifrea (antrenor maestru în atletism), ei bine, la acest capitol, vrem-nu vrem, deasupra tuturor stă Ella Kovacs, din ale cărei rezultate amintim: medalia de bronz la Campionatele Mondiale de la Stuttgart (1993), medalia de argint la Campionatele Europene de la Paris (1994) – ambele la 800 metri, locul 1 (800 m) și locul 2 (pe echipe) în Super Liga Europei (Roma, 1993) etc.

Apoi vin alte 13 medalii la Campionatele Naționale și Campionatele Universitare, câștigate la seniori și tineret cu studenții de la ANEFS (Marian Lupu, Nicolae Tudor, Iulian Panait, Mihaela Carip, Carmen Sârbu, Dana Neaga, Loredana Vlaicu-Alexandru).

Atleta specializată în… fotbal

Corina Țifrea a fost prima femeie din România care și-a luat fotbalul ca a doua specializare! „Gândul meu era să mă implic în pregătirea fizică la o echipă de fotbal, având în vedere experiența mea. Din păcate și atunci, ca și acum «sexul slab» nu a avut și, în continuare, nu are succes în această disciplină sportivă”, motivează.

Corina Țifrea, cariera sportivă

Campionatele Internationale de Atletism, Stadionul Republicii Bucuresti. (foto: Arhiva personală Corina Țifrea)

– În perioada de juniorat a câștigat medalii la competiții naționale și internaționale în probele de sărituri, garduri și probe combinate, la toate categoriile de vârstă.
– A fost componentă a lotului olimpic de atletism – heptatlon (1976-1984).
– A cucerit medalia de bronz la Jocurile Mondiale Universitare (București, 1981), a devenit campioană balcanică la București (1982), Izmir (1983), Atena (1984), a ocupat locul 1 în Cupa Europei la Heptatlon (pe echipe, Viena, 1989).
– A doborât 16 recorduri naționale și un record balcanic la senioare, toate la heptatlon.
– Campioană națională la veterani (aruncări-sărituri), între 2004-2010.
– Recorduri personale la heptatlon (senioare): 100 metri garduri 13,58 secunde; aruncarea greutății 14,20 metri; săritura în înălțime 1,77 metri; 200 metri plat 24,20 secunde; săritura în lungime 6,47 metri; aruncarea suliței 47 metri; 800 metri 2′ 06” 00.
– Punctaj la pentatlon (până în 1980): 6.180 puncte.
– În anii 1981 și 1982, s-a clasat în topul 20 mondial, pe locul 17 de fiecare dată.

Dintre titlurile publicate:

– Metodica predării atletismului, partea a doua (1993);
– 800 m femei de la A… la Z (1998);
– Atletism-Prelegeri (1999);
– Predarea tehnicii exercitiilor de atletism la copii și juniori (1999);
– Metodica învățării tehnicii exercițiilor de atletism (2000);
– Atletism. Metodica predării exercițiilor de atletism în lecția de educație fizică (2000);
– Teoria și metodica atletismului (2002);
– Atletism – Efortul de antrenament și de concurs (2002) etc.

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *